- glábru
- adj. (sil. -bru), pl. glábri; f. sg. glábrã, pl. glábre
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
glabru — GLÁBRU, Ă, glabri, e, adj. (bot.; despre plante sau organe vegetale) Care este lipsit de perişori pe suprafaţă. – Din fr. glabre. Trimis de gall, 15.06.2002. Sursa: DEX 98 glábru adj. (sil. bru), pl. glábri; f. sg. glábră … Dicționar Român
spân — SPÂN, Ă, spâni, e, adj. Căruia nu i creşte (aproape) deloc barbă şi mustaţă. Faţă spână. Om spân. ♢ (Substantivat, m.) Spânul vrea sa ţi răpuie capul (CREANGĂ). – lat. *spanus (< gr.). Trimis de Zavaidoc, 13.09.2007. Sursa: DLRM SPÂN, Ă,… … Dicționar Român
glabro — glà·bro agg. 1. CO del viso dell uomo: privo di barba, imberbe; estens., sbarbato: volto glabro, guance glabre; di una parte del corpo, priva di peli: petto glabro Sinonimi: imberbe; rasato. Contrari: barbuto; irsuto, peloso. 2. TS bot. di organo … Dizionario italiano